CUI: 28492434

JUD: TIMIȘ,

MUN: TIMIȘOARA, STR.JOHANN NEPOMUK PREYER, NR.40

Tel: 0256/ 218 507;  0722 373438

leontinaolah@yahoo.com

www.traditii-design.ro

Școala de vară

,, Amintiri din copilărie” –  iulie 2012

-        Module săptămânale de 6 zile(2-7, 9-14, 16-21, 23-28 iulie)

-        Copii  7-18 ani

-        Prețul pentru 6 zile = 100 lei

-        Program  9-15

-        Pauză de masă 13-14 (mâncare de acasă).

Participă artisti , oameni de cultură și artă , meșteri populari.

Vom realiza împreună diverse obiecte decorative,îmbrăcăminte,  jucării textile.

Activitatea se încheie cu prezentarea produselor realizate în prezența instructorilor și părinților în ultima zi de sîmbată.

Locul de desfașurare : sediul firmei PIF – Timișoara Str. Preyer,

Nr. 40, (intrarea de pe str.Cap . Damșescu),ateliere școală, curte.

Persoana de contact: Leontina Prodan

Tel:             0722 373 438

Email: leontinaolah@yahoo.com

CUI: 28492434

JUD: TIMIȘ,

MUN: TIMIȘOARA, STR.JOHANN NEPOMUK PREYER, NR.40

Tel: 0256/ 218 507;  0722 373438

leontinaolah@yahoo.com

www.traditii-desing.ro

ȘEZĂTOARE

TRADIȚII, ARTĂ  ȘI MEȘTEȘUGURI

Începând cu data de 1 Martie 2012 vă invităm în fiecare zi de joi (orar 17-20) la sediul A.C.T.I.S ( SC PIF- SRL).

Așteptăm copii, părinți, bunici, învățători, profesori…, pentru a învăta unii de  la alții să realizăm diverse obiecte decorative sau de uz personal, să povestim , să ne cunoaștem.

Participă artiști, oameni din cultură  și artă, meșteri populari.

Persoana de contact:  Desinger – Leontina Prodan

Tarif:  copii  -   5 lei,

Adulți – 10 lei

- costume populare;

- palarii;

-esarfe in colaborare cu Domnul Tiberiu Pittner(dansul realizeaza pictura de pe esarfe);

- diverse broderii.

Costumul popular de baiat, precum si baticele de svabi sunt cele mai recente produse handmade realizate.

Parte din aceste produse le puteti gasi la sediul firmei sau in cadrul magazinului nostru online :

http://www.port-national.ro

Canepa –traditie si mestesug

Pledoarie pentru canepa

MOTO: „Canepa a lasat-o Maica Domnului pentru femeie ca s-o lucreze si vai de femeia care nu vra sa se supuna datoriei sale …” ( Datinile si credintele poporului roman)

Luand seama la cele intamplate cu canepa romaneasca in ultimii 15 ani, se impune a vorbi putin despre istoricul acestei plante .

Nu sunt departe vremurile in care canepa era nelipsita din gospodariile taranesti, apoi, in marile unitati (integrate), cultura si prelucrarea canepii se facea numai cu elemente naturale : apa, aer, soare. Din sistemul gospodaresc, s-a trecut la un sistem industrial bine coordonat. Pana in anul 1989, se cultivau 49.000 ha de canepa (si 70.000 ha in ), activitate si produse care ne-au individualizat in exportul de produse naturale (sfoara, tesaturi, confectii, placi aglomerate din puzderie, saci, franghii etc.) .

Dar sa mergem in trecutul indepartat pentru a intelege unde s-au facut confuzii, greseli, decizii, mai mult sau mai putin intentionate.

Canepa, atat de cunoscuta in tara sub aceasta denumire, in ultimii ani a aparut in mass-media cu numele de canabis, fara a face cineva diferentierea intre canabis indica si canabis sativa ( textila ). N-a facut aceasta diferentiere nici fostul ministru al agriculturii, electronistul Muresan, care a semnat Legea 243 / 2000, prin care se interzicea cultivarea de canabis si atat ! Doar ca au urmat actiunile in forta ale militiei , ale criminalistilor care au dat foc culturilor…, dosare penale …etc.

Si Burebista a dat foc la vita de vie !

Consumul de canabis este de cand lumea. Cu 4.000 de ani i. C., intr-un tratat chinezesc de medicina, se spune: „ utilizarea sa prelungita permite comunicarea cu spiritele si linistirea corpului “.

In India, era considerata planta miraculoasa, „crescuta din picaturi de ambrozie cazute din cer “, care crestea longevitatea si potenta sexuala. Pentru budhistii inclinati spre medicina , canabisul avea proprietati medicale, utilizandu-se in oftalmologie , in cazul tumorilor, pentru tratarea dizenteriei, impotriva febrei si insomniei etc.

In Europa, toate aceste proprietati terapeutice sunt promovate abia la mijlocul secolului al XIX-lea.

Dar in medicina populara romaneasca, se intalnesc retete unde apar combinatii de plante in care intra si canepa: in tratarea arsurilor, contra intepaturilor de insecte atat la oameni, cat si la animale ,in tratarea TBC – ului pulmonar, contra durerii menstruale etc.

Medicii din Europa si din America recomandau canabisul , ajungand sa reprezinte jumatate din vanzarile de medicamente. Regina Victoria a Angliei, devenita imparateasa Indiilor, consuma frecvent canabis .

La sfarsitul secolului al XIX –lea, planta a fost pusa in umbra de progresele chimiei. A aparut morfina, chinina , codeina, medicamentele injectabile (THC-ul ,tetra-hidro-canabiol-nu este dizolvabil in apa ).

Canepa este o planta utilizabila 100%.

In anul 2003, la Geneva , Comisia Economica a Natiunilor Unite a acordat cel mai mare premiu pentru proiectul romanesc de cercetare, cultura si prelucrare a canepii considerata cea mai importanta resursa nationala. In urma sesizarilor (memoriilor) unui grup de specialisti de la Statiunea de Cercetari Agricole Lovrin –Timis ( Valeriu Tabara , Iulian Pusca ), s-au acordat subventii pentru samanta si pentru culturi de canepa care apoi au creat dosare penale, procese , distrugeri .

Dar sa revenim la istoria mai veche .Tocmai potentialul incredibil al canepii a dus la pierderea sa .

Eliminarea canepii in America , in anii ’30, a fost o conspiratie a marilor industriasi americani : transformarea canepii in hartie de calitate superioara, utilizarea in industria textila au pus in pericol viabilitatea comertului cu lemn al grupului de presa “Heart” si a amenintat industria materialelor sintetice (nailonul si poliesterul ), produsele marii companii “Du Pont”. Cele doua companii au lansat o campanie de denigrare a canepii , iar Congresul American a votat, in 1937, legea “ Marijuana Tax Act ” care a scos canepa in afara legii . In 1983, bibliotecile americane au distrus orice document in legatura cu canabisul terapeutic .

In 1998, Organizatia Mondiala a Sanatatii a publicat un raport asupra proprietatilor terapeutice ale canabisului . Presiunile politice foarte mari au interzis acest document inainte de difuzarea publica . In spatele deciziei, se afla marii industriasi, fabricanti de medicamente, de tutun si de alcool. Produsele lor puteau figura pe lista drogurilor, aceste droguri fac mai multe victime decat stupefiantele . In Franta, mor anual 60.000 de persoane din cauza tabagismului, peste doua milioane sunt dependente de alcool ( 20.000 mor anual-fara a lua in calcul accidentele rutiere provocate de acesta) .

O absortie mica de alcool provoaca leziuni ale ficatului si creierului , in schimb folosirea canabisului duce la “ alterarea lejera a functiilor cognitive”, obiectia fiind actiunea asupra memoriei pe termen scurt .

In America, legea permite acum prescrierea strict terapeutica a canabisului. In Eurora , inclusiv in Romania, guvernele se opun. Poate ca sunt si ele sub influenta marilor producatori de alcool , tutun si de medicamente .

Drumul canepii in Romania s-a impotmolit . Mai exista sansa de a-l repara ? Are soarta tuturor drumurilor romanesti pline de gropi si stricaciuni .

Avem traditie, terenuri agricole, forta de munca, inca mai sunt specialisti. Ce ne lipseste ? Sau de ce avem nevoie ? De legi si guvernanti competenti .

P.S. Pentru a vedea ca la Timisoara inca se mai realizeaza haine din canepa, va rugam sa vizitati site-urile: www.canepa-romaneasca .ro ; www.pif -timisoara .ro

Imbracaminte romaneasca

Daca vrem sa vorbim despre hainele romanesti, un prim gand ne duce la costumul popular. Inca! Pentru mine nu sunt departe timpurile copilariei si adolescentei cand fiecare gospodarie avea o bucata de pamant cultivata cu canepa. La sfarsitul toamnei, cand se terminau lucrarile la camp, incepeau sezatorile. Fete si femei isi dadeau intalnire pentru a lucra impreuna fiecare lucrul ei. Chiar daca faceau schimb de modele, niciodata lucrurile lor nu erau identice. Doua surori nu-si faceau costumul popular la fel, unul trebuia sa fie mai frumos decat celalalt. Aprecierea harniciei si priceperii se facea dupa hainele purtate si, nu de putine ori, acestea erau decisive in hotararea baietilor de a se casatori cu o fata sau cu alta.

Eu eram micuta cand mergeam la repetitii pentru spectacole si auzeam baietii cum vorbeau: Ai vazut ce poale albe avea Ileana? S-o tot dezbraci…

Ce a mai ramas din toate acestea? Amintiri legate de frumusetea varstei, dar si regretele ca acum copiii si nepotii nostri nu vor cunoaste simplitatea vietii, placerea creatiei, frumusetea gandurilor, cusute in cruciulite in fel si fel de simboluri si culori. Viata acestor traditii, a cultivarii canepii, a hainelor lucrate in casa a fost curmata. Daca de-a lungul a sute de ani realizarea vesmintelor populare a evoluat paralel cu evolutia tehnicii, acum s-a trecut brusc la adoptarea in masa a hainelor importate. Poate ne vor confectiona chinezii si costumele populare?!

Pentru serbarile scolare, se inchiriaza, in zilele de azi, costumele populare, adica ne mascam in romani! In subconstientul nostru, ne este rusine sa ne aratam identitatea. Am renuntat la ceea ce aveam noi mai frumos. Este adevarat ca nu ne mai putem intoarce la poale, izmene si opinci, dar o haina romaneasca la zi de Sarbatoare Nationala, la intalniri interetnice, la manifestari culturale cred ca ar fi o datorie a fiecaruia sa o poarte. Investim in cateva costume ale formatiilor populare, aparem pe scena ca dansatori si cantareti romani, iar cand coboram de pe scena, ce suntem?

Rar am vazut pe strada sau la diverse ocazii o bluza romaneasca. Am fost prezenta in diferite comunitati romanesti in afara tarii, iar la intalnirile organizate, doar persoanele plecate din tara mai veneau imbracate in camasi sau ii si recunosteau ca abia dupa ce au plecat din tara au inceput sa aprecieze arta si traditia de acasa.

Am participat si la manifestarile culturale scolare: 8 Martie, 1 Iunie, 1 Mai, dar nu am vazut un singur cadru didactic sa poarte o haina romaneasca sau macar un accesoriu care sa faca trimitere la traditional: geanta, curea, margele, batic.

Am fost la targuri de moda, iar standurile din Germania, Austria, Ungaria, Olanda erau reprezentate de persoane imbracate in haine specifice, iar la intalnirile de afaceri stiam cu cine stau de vorba dupa imbracaminte.

Oare mai vrem sau nu sa ne identificam ca natie?

Modelele satului erau altele, nu cele de acum. Nu era importanta functia, scoala sau banii, important era caracterul, omul care stia de la stele, de la plante si de la animale ce sa manance si cum sa se imbrace, omul apropiat de Pamant, de Soare si de Dumnezeu.

In zona Salajului, de unde vin, mai vad duminica la biserica oamenii mai in varsta imbracati in haine tesute, dar ei se cam duc, iar noi, cei de dupa ei, in cel mai fericit caz, le pastram in dulap.

Am admirat si am apreciat indemanarea in arta tesutului, combinarea culorilor si cusaturile. Am inceput sa reconditionez piese vechi, apoi sa completez piesele necesare pentru realizarea unui costum complet, imbrac cu placere bluze cusute din canepa si din in. Haine frumoase si sanatoase!

Credeti ca este imposibil sa dedicam o zi pe an costumului popular? O zi in care sa le vorbim copiilor despre hainele bunicilor?

In anul 1867, la Paris, Alexandru Odobescu a expus obiecte de arta populara in cadrul expozitiei universale de arta.

La Astra Brasov, Simion Barnutiu si George Baritiu (1860-1870) au pledat pentru realizarea unui costum national unic, dar in urma albumelor realizate si a expozitiei cu diverse costume, a fost imposibil sa decida acest lucru, avand in vedere diversitatea, dar si unitatea in diversitate a hainelor taranesti.

Noi ce ar trebui sa facem? Ne mascam in continuare in romani? Admiram la TV sau la spectacole costumele nationale? Lasam sa se piarda o traditie? Sa cumparam in continuare facaturile chinezesti si turcesti?

Mai sunt intrebari ale caror raspunsuri ne-ar putea calauzi pe calea cea buna!

Romania, America mea

In acest numar al revistei vreau sa va spun o poveste, povestea de inceput a firmei PIF, evolutia ei in timp , ce am vrut, ce am crezut si ce am reusit. In primavara anului 1991, am avut sansa de a pleca in SUA, California, la o fosta colega de facultate – Stiinte Economice , promotia1980. Era prima mea iesire din tara, pana la Revolutie nu au fost multi care aveau pasapoarte, iar calatoriile mele prin lume se rezumau la cartile bibliotecii de la Universitate, prin care vizitam expozitiile si muzeele lumii. Am locuit sase luni la Loma Linda, o mica localitate langa Los Angeles si am participat la multe intalniri din comunitatile romanesti, unde majoritatea erau imbracati cu “ceva” romanesc. Acolo am vazut cele mai frumoase ii purtate de romance care nu fusesera in Romania, le aveau de la mame si bunici. Si eu aveam la mine trei bluze populare pe care au vrut multi sa mi le cumpere, dar nu le-as fi dat pe toata America , la una din ele am cusut aproape trei ani.

Atunci am stiut ca ma voi intoarce acasa , ca voi avea America mea aici. Am renuntat la pozitia de functionar la “STAT” si, cu toata impotrivirea celor din jurul meu, am deschis un atelier de confectii, in 27 decembrie 2009 acesta a implinit 18 ani. Daca privesc in urma, consider ca a fost un act de curaj si de inconstienta, dar nici in America nu a rezistat oricine.

Activitatea de productie a fost axata la inceput pe confectii pentru copii, apoi, in timp, ne-am orientat spre vestimentatie scolara. Era perioada cand s-a renuntat la uniforma scolara, acuzata de a fi comunista, catalogata gresit chiar de guvernanti. Am asistat neputincioasa la distrugerea industriei textile romanesti: topitorii de in si canepa, filaturi, tesatorii, fabrici de confectii. Piata a fost invadata de “facaturi” chinezesti , turcesti, indiene, haine la kilogram. Ne-am manelizat portul. Costumul popular a fost abandonat , viata lui a fost curmata. Se observa , in ultimii doi ani, o oarecare revenire la traditii, sper din tot sufletul sa fie solutii de salvare in aceasta directie. Am renuntat la ce aveam noi mai frumos, daca Poporul Roman a atins perfectiunea in arta, aceasta a fost prin costumul popular. La expozitiile universale de la Paris din 1887, 1937, Dimitrie Bolintineanu si Dimitrie Gusti au expus cu mare cinste si succes creatiile taranesti. Poate voi reveni la acest subiect, pentru ca detin in colectia mea de vesminte populare doua piese din aceste expozitii pe care le port cu placere de cate ori am ocazia.

In anul 1993, am inceput sa promovez ideea de vestimentatie scolara prin cursuri de estetica vestimentara la multe scoli din Timisoara, in cadrul orelor de dirigntie, dar si la sedinte cu parintii, consilii profesorale, articole si emisiuni radio-tv. In paralel, am realizat colectii de imbracaminte naturala, inspirate din costumul popular, a caror denumire este destul de sugestiva: Identitate, Dacica, Rapsodie, Traditii si tendinte, Eco natura, Etno, Ro.mania etc, colectii prezentate la diverse targuri si spectacole, alaturi de artisti foarte dragi mie: Grigore Lese, Gheorghe Zamfir, formatia Ro.mania, Radu Ile s.a. Si tot in paralel, am lansat o linie de jucarii textile ,“DOR”, inspirate din povestile lui Ion Creanga: Ursul pacalit de vulpe, Punguta cu doi bani, Capra cu trei iezi.

Si revin de unde am plecat, abia dupa 18 ani ma pot adresa doritorilor din toata lumea de arta populara romaneasca prin magazinul virtual la care lucrez si va putea fi accesat cat de curand prin www.port-national. ro.

Poate ca unele persoane din Liebling, citind aceste randuri , isi vor aduce aminte de prezentarile de moda facute de copiii lor la Caminul Cultural sau la Ruga. Cu “manechini” din Liebling mi-am sustinut lucrarea de licenta “Edu.ro” la absolvirea Facultatii de Arte Plastice, sectia Design Vestimentar in anul 1997.

Voi reveni in numerele viitoare cu alte povesti despre America mea.

Scurt istoric al imbracamintei romanesti

Cea mai veche marturie iconografica a felului de a se imbraca al oamenilor din spatiul romanesc dateaza din neolitic si este reprezentata de figurine ceramice din zona Craiovei, ale caror ornamente reproduc decorul costumului popular. Pentru epoca bronzului, dovezile arheologice sunt mai numeroase si se disting clar, atat podoabele de tipul salbei purtate la gat, cat si cusaturile de pe haine. Statuetele au incizate chiar desenul croielii pieselor de costum: camasa, catrinte, bete, opreg cu ciucuri lungi. Alexandru Odobescu, acum mai bine de 130 ani, remarcase similitudinea sau chiar identitatea intre costumul nostru popular (asa cum il stia din calatoriile prin toata tara) si costumul dacilor reprezentati pe Columna lui Traian: Camasa cu maneci stransa la mijloc si crestata la poale de ambele parti, itarii si opincile ce le acopera picioarele, gluga latoasa, sau sarica atarnata pe umeri… valurile ce imbrobodesc capul femeilor dace sunt maramele satencelor noastre… Un alt document, in piatra, este cel de la Adamclisi, unde apare camasa incretita la gat (IA) si fota.

Pe langa consemnarile diferitilor cronicari, istorici, vizitatori, costumul romanesc a atras atentia artistilor, care au imortalizat pe hartie sau pe panza diverse imagini ale taranilor, pastrate in biblioteci de la Viena si Budapesta. Trebuie sa amintesc si interesul manifestat de artisti plastici romani: Lecca, Szatmary, Tattarescu, Aman, Grigorescu, Andreescu.

In perioada 1838-1862, s-a nascut si s-a inchegat interesul pentru cunoasterea etnografica a portului popular la romanii ardeleni, astfel la Brasov, ASTRA , sub conducerea lui George Baritiu , organizeaza prima expozitie etnografica si se pune prolema adoptarii unui costum national unic, acest lucru fiind imposibil, avand in vedere diversitatea si specificitatea fiecarei comunitati.

1867 este anul cand Alexandru Odobescu expune la Paris in cadrul expozitiei universale obiecte de arta populara, considerand ca aceasta este parte din arta generala si , datorita arhitectului francez al pavilionului romanesc, acesta apare cu numele de ROMANIA, separat de otomani. Se expun picturi, album cu 60 de planse cu imagini din manastiri, tesaturi, broderii, scoarte, colectie completa de costume populare nationale, tezaurul de la Pietroasa si altele. Prima expozitie universala a avut loc la Londra in anul 1851, cand Tara Romaneasca si Moldova au o prezenta modesta. Urmeaza:

1878 – Paris – expozitia este condusa de George Bibescu, avem 4 pavilioane: Regal, Tutun, Petrol si Restaurant-casa taraneasca cu mici si lautari. Romania este denumita ‘’Belgia Orientului’’, primeste 1090 de premii si locul 10 din 41 de tari participante.

1929 – Barcelona- organizatori Dimitrie Gusti, Sadoveanu, Samurcas – cu o istorie a trecutului, a bogatiilor si activitati intelectuale;

1937 – Paris – organizator Dimitrie Gusti – inceputurile si originea poporului roman, personaje ale basmelor romanesti, costume nationale si muzica populara. Este prezent Fanica Luca cu naiul- profesor al lui Gheorghe Zamfir.

La multe alte expozitii organizate de atunci, costumul popular apare in tinuta dansatorilor si muzicantilor, fara a fi evidentiat ca preocupare artistica reprezentativa pentru noi.

In perioada comunista, traditiile si obiceiurile erau doar spectacole, apoi dupa Revolutie am renuntat definitiv la identitatea noastra. Am acceptat cu inconstienta toate facaturile straine, incepand de la limbaj, muzica, imbracaminte, comportament…

Traditiile se transmit din generatie in generatie, iar daca acest lucru nu s-a intamplat inseamna ca noi nu ne facem datoria.

Eu am avut sansa sa copilaresc la sat si sa prind inca in viata acea gospodarie taraneasca unde femeile se intalneau in sezatoare , cand fiecare isi realiza hainele si obiectele casnice cu o iscunsinta rara. Chiar daca nu aveau scoala, prin culori, semne, cusaturi, imbracamintea avea limbajul ei. Cand te intalneai cu un om pe drum, stiai din ce sat este, unde merge, daca este insurat…, dar sa nu intru in amanunte.

Concluzia mea este ca am renuntat la ce aveam mai frumos, la hainele noastre putine si sanatoase, ca am calcat in picioare demnitatea acestui neam. Sa ne miram ca umblam besmetici prin lume si „brandul’’ nostru au devenit tiganii pe care ii vad la tv imbracati in costume populare?

STILUL CA TERAPIE

Omul de altadata intuia cum sa se imbrace mai sanatos, cu materiale si forme vestimentare mai adecvate nevoilor firesti ale organismului sau. Daca ar fi avut hainele noastre de plastic (sintetice), oare ar fi fost dispus sa le inlocuiasca pe ale sale?

Noi, cei de azi, suntem beneficiarii tehnologizarii excesive a materialelor din imbracaminte, care ne afecteaza esential starea de sanatate.

Stim foarte bine cum ne simtim intr-o haina din fibre naturale ( in, canepa, bumbac) si starea pe care o avem intr-o haina sintetica. Doamna inginer Virginia Faur,medic specialist in fitoterapie, care conduce Casa de sanatate de la Lugoj, (vezi : www.favisan.ro) trateaza bolnavii afectati psihic sau cu boli de piele si prin recomandarea hainelor naturale.

Intr-un fel, ceea ce purtam astazi reprezinta starea de sanatate a societatii: haine sfasiate, fara tiv, gaurite, roase, desene de groaza, inscrisuri intoarse si de neinteles…, sa nu mai vorbim despre materialele elastice, plastice, metalice, apoi de modelele care, mai mult, ne dezbraca, provocand tot felul de boli ale organelor interne.

Majoritatea oamenilor nu faceau atata scoala, foarte multi nu stiau sa scrie si sa citeasca, dar prin haine au creat un limbaj, folosind culori si simboluri. Si astazi se mai pastreaza cate ceva in satele izolate. De pilda, in Maramures, baietii care nu se casatoresc pana la 30 de ani au ceva cusut la gulerul camasii in culoarea albastra. Satul este cel care poate pastra cel mai bine comunicarea si comuniunea intre oameni si natura si s-ar putea ca satul, chiar si in stadiul acesta de degradare, sa ofere oamenilor posibilitatea de intoarcere la inceputuri, la natura, la traditii. Vom asista la mutarea artei de la oras la sat, oamenii-artisti simt nevoia sa creeze in liniste, in natura, nu in zgomotele orasului.

Odinioara, relatiile dintre om si natura, dintre om si lumina soarelui erau exprimate explicit prin forme transpuse pe lemn, haine, vase, diverse obiecte de lucru: discul solar, cercul si spirala, unghiurile si romburile ce sugereaza lumina si vesnicia. Lumina lunii era considerata generatoare de efecte magice, lumina stelelor avea o conotatie astrala pentru fiecare om : steaua sub care te-ai nascut. Cele mai utilizate culori erau: rosu, negru si alb. Rosul protejeaza sanatatea si asigura longevitatea omului, ferindu-l de suferinta. Utilizarea ingredientelor vegetale – ramuri, frunze, flori – este nu numai estetica. Busuiocul prins in par, pungutele cu plante uscate, talismanele, demonstreaza nivelul avansat de cunoastere a fortei terapeutice a plantelor, a cristalelor, a pietrelor, in general,a elementelor furnizate de natura. Nici cusaturile in cruciulite nu sunt intamplatoare, crucea fiind cel mai benefic simbol, cu trimitere directa la credinta.

Bazandu-ne pe principiul de bun simt, fiecare alege ce ii lipseste, practicile magice ale omului arhaic, care folosea desenul pentru actiunile sale, aveau drept scop atat vindecarea, cat si reusita actiunilor sale. Fiecare desen este generator de vibratii, astfel fiecare individ poate apela la vesminte care sa-i optimizeze starea de sanatate. El este propriul lui designer , prin hainele pe care le alege. Este bine cunoscuta expresia haina face pe om, iar de la prima vedere poti sti cu cine stai de vorba si dupa felul cum este imbracat.

Sa luam exemplul elevilor de la scoala. Ce ne transmit ei prin felul cum se imbraca? In primul rand, lipsa de respect pentru institutia numita Scoala; tot felul de imprimeuri, culori, materiale, care creeaza starea de neliniste, nemultumire, agitatie, bulversare a gandurilor. Uniforma, haina particularizata, impune respect, arata apartenenta laun grup, la o comunitate, este simbolul unei institutii care se respecta.

Se spune ca traditia se transmite de la o generatie la alta, iar daca in ziua de azi copiii nostri nu o cunosc, inseamna ca noi nu ne-am facut datoria.

Misterele univerusului – marijuana

Acum cateva zile (9.05.2011) am mers impreuna cu copiii clasei a IV-a Colegiul Banatean Timisoara, invatatoare Karina Preotesoiu la Statiunea de Cercetari Agricole Lovrin sa insamantam o mica parcela de canepa. Desi a plouat, am reusit sa ajungem in camp sa facem ce ne-am propus. Langa noi era o mica suprafata cu canepa crescuta din semnitele scuturate ale recoltei din anul trecut. Vom reveni sa vedem cat de mult a crescut canepa noastra la vremea de cules cirese si casuni, inainte de sfarsitul anului scolar.

Pentru a intelege de ce am initiat o astfel de activitate, vom publica o traducere din lucrarea Misterele Universului, concluziile va apartin.

Misterele univerusului – marijuana

Stiati ca planta denumita canepa are peste 25.000 de utilizari? De la alimente, vopsele si combustibili, si pana la imbracaminte si materialele de constructii, canepa e folosita peste tot. Urme de canepa se gasesc chiar si in pliculetele de ceai Lipton. Si chiar si la o parte din masinile fabricate azi, se gaseste tot canepa.

Cea mai veche dovada despre utilizarea ei o reprezinta o bucata de tesatura de canepa, descoperita in Mesopotamia, si datand de peste 10.000 de ani. Cea mai veche hartie provine din China, in urma cu doua milenii, si este facuta din fibra de canepa. Chiar si faraonii au utilizat canepa in constructia marilor piramide.

Canepa a devenit atat de importanta in Anglia secolului al 16-lea, incat regele Henry al VIII-lea a aprobat o lege in anul 1553 prin care ii amenda pe fermierii care nu cresteau pe pamanturile lor cel putin un sfert de acru de canepa pentru fiecare 60 de acri detinuti. In America, au existat perioade in care puteai chiar plati impozite in natura, in canepa. In anul 1850, in SUA existau mai mult de 8.000 de ferme de canepa.

La fiecare 3,6 secunde cate un om moare de foame. Semintele de canepa sunt cele mai hranitoare si o solutie economica pentru a pune capat foametei de la nivel mondial. Cu o concentratie de 80% de „grasimi bune” de care corpurile noastre au nevoie pentru mentinerea unei sanatati acceptabile, precum si proteinele si aminoacizii detinuti, canepa reprezinta un echilibru perfect necesar alimentatiei umane.

Primul motor diesel a fost proiectat sa foloseasca uleiuri vegetale, printre care s-a folosit si uleiul de canepa. In anii 1930, Henry Ford a produs un automobil care era compus 70% din material plastic realizat din canepa. Picturile marilor artisti Rembrandt, van Gogh sau Gainsborough au fost realizate pe panze din canepa, folosindu-se acuarele extrase tot din aceeasi canepa.

Peste 50% din pesticidele folosite in lume sunt utilizate in cultivarea bumbacului. Dar canepa este un material de 8 ori mai puternica decat bumbacul! Canepa poate creste intr-o suta de zile, fara folosirea erbicidelor si pesticidelor, astfel ajutand la protejarea mediului inconjurator. De asemenea, din canepa s-ar putea fabrica hartie de ziare sau de carti, mult mai rezistenta decat cea produsa din lemnul copacilor, ajutand astfel si prezervarea padurilor care produc oxigenul atat de necesar vietii.

Si totusi, de ce canepa este atat de marginalizata in zilele de astazi? Doar pentru ca din ea se produce si marijuana?

Canabisul e periculos, dar nu pentru corpul uman, ci pentru marile companii

Marijuana e periculoasa, e adevarat, dar nu pentru corpul sau mintea umana, ci pentru companiile petroliere, pentru industriile chimice, de alcool si de tutun. Afaceri uriase, in care se invart milioane de dolari si putere, au ascuns adevarul de ochii publicului.

Daca s-ar afla faptul ca acest canabis ar putea fi folosit in produse comerciale, acest lucru ar crea o adevarata bomba atomica la scara industriala! Intreprinzatorii n-au fost invatati niciodata despre potentialul extraordinar al canabisului, pentru ca cei foarte bogati au conspirat pentru a oferi dezinformari asupra publicului cu privire la aceasta planta care, daca ar fi folosita in mod corespunzator, ar ruina marile companii din domeniile mai sus mentionate.

De unde provine cuvantul „marijuana”? El a fost folosit pentru prima data la mijlocul anilor 1930 pentru a defaima buna imagine si istoria fenomenala a plantei de canepa. Dar iata care sunt faptele inregistrate de-a lungul timpului despre canepa:

- toate manualele scolare din SUA au fost tiparite pe hartie realizata din canepa pana in anii 1880;

- in SUA, din 1631 si pana la inceputul anilor 1800 era legal sa-ti platesti impozitele sub forma de canepa;

- refuzul de a creste canepa in America, in secolele 17 si 18, era ilegal. De exemplu, in Virginia, pentru o perioada de timp, puteai ajunge in inchisoare daca refuzai sa cresti canepa;

- George Washington, Thomas Jefferson si alti presedinti ai SUA, de la inceputul istoriei statului american, au crescut canepa;

- 80% din toate textilele, confectiile, hainele etc. erau facute din canepa, pana cand in anii 1820 s-a introdus cultivarea bumbacului;

- primele biblii, harti, Declaratia de Independenta a SUA, toate au fost scrise pe hartii realizate din canepa;

- in anul 1916, guvernul SUA a previzionat faptul ca pana in anii 1940, toate ziarele vor fi tiparite pe hartii de canepa si astfel nu va mai fi nevoie ca arborii sa fie taiati. Studiile aratau ca 1 acru de canepa echivaleaza cu 4,3 acri de arbori;

- vopsele si emailuri de calitate au fost realizate din samanta de canepa pana in 1937 (in SUA);

- primul model de masina „T”” pentru Henry Ford mergea pe gazolina extrasa din canepa, masina insasi fiind realizata din canepa. Masina avea tablii de plastic obtinut din canepa, care erau de 10 ori mai rezistente fata de otelul.

- revista „Mechanical Engineering Magazine” (februarie 1938) a publicat un articol intitulat „Cea mai profitabila cultura ce poate fi crescuta”, aratand ca aceasta nu poate fi decat canepa.

- iata un fragment dintr-un film documentar de 14 minute, realizat in 1942 de Departamentul Agriculturii din SUA, prin care se incurajau fermierii americani sa creasca canepa pentru a sustine efortul american de razboi: „Canepa exista dinaintea constructiei templelor grecesti. Timp de mii de ani, aceasta planta a fost folosita in China pentru realizarea imbracamintii. [...] Acum in Filipine si in Indiile de Est, canepa se afla in mainile japonezilor. Canepa americana este necesara atat pentru industria militara, cat si pentru celelalte industrii ale noastre.”

- cultivarea si productia canepei nu face rau mediului inconjurator. Agentia Americana de Dezvoltare (USDA) a confirmat acest lucru aratand ca aceasta planta produce de 4 pana la 7 ori mai putina poluare decat ceilalti inlocuitori organici ai acestei plante.

Conspiratia DuPont impotriva canepei

In anul 1937, marea corporatie petrochimica DuPont si-a patentat procesul fabricarii plasticului din petrol si carbune. Raportul anual al companiei le-a recomandat actionarilor sai sa investeasca in noua sa divizie petrochimica. Produse sintetice ca materialele plastice, celofanul, celuloidul, nylonul etc., puteau fi realizate din petrol. Industria naturala a canepei ar fi ruinat afacerile DuPont cu peste 80%.

Cine credeti ca era un investitor important al companiei DuPont? Andrew Mellon (1855-1937), care a devenit Ministrul Finantelor pe timpul presedintiei lui Hoover. Mellon l-a numit pe Harry J. Anslinger, nepotul sau, la conducerea Biroului Federal de Narcotice si Droguri Periculoase. Intentia era foarte clara: canepa trebuia sa fie declarata ilegala, intrucat ameninta afacerile de miliarde de dolari. Acesti oameni au introdus un cuvant mexican obscur „marihuana” pe care l-au „impins” in constiinta Americii.

Manipularea mass-mediei in privinta canepei

La sfarsitul anilor ’20 si in anii ’30, in ziarele americane a inceput o campanie care scotea in evidenta lucrurile groaznice privind marijuana. Pericolul marijuanei era prezentat in stirile de prima pagina. Cititorii au fost invatati ca marijuana era responsabila pentru toate de la accidentele de masina pana la pierderea moralitatii.

Filme ca „Reefer Madness” (Nebunia marijuanei) (1936), „Marihuana: Assassin of Youth” (Marijuana, asasinul tinerilor) (1935) si „Marihuana: The Devil’s Weed” (Marijuana, iarba diavolului) (1936) erau pelicule propagandistice, create de acesti industriasi pentru a inlatura un dusman. Scopul lor era acela de a castiga simpatia publicului, astfel incat sa poata fi adoptate legile anti-marijuana.

In anii 1930, oamenii erau foarte naivi, chiar la limita ignorantei. Masele erau ca oile, asteptand sa fie conduse de catre cei putini. Toate stirile prezentate in ziare, sau la radio, erau considerate a fi adevarate.

Pe 14 aprilie 1937, legea interzicerii marijuanei a fost introdusa in House Ways and Means Committee (comitet parlamentar din cadrul Congresului SUA), singurul comitet care poate introduce un proiect de lege in camera legislativa, fara a fi dezbatut de alte comitete. Presedintele acestui comitet era Robert Doughton, care era un apropiat al companiei DuPont. El s-a asigurat ca legea va trece prin Congres.

Dr. James Woodward, doctor si avocat, a depus marturie, mult mai tarziu, din partea Asociatiei Medicale Americane, ca motivul pentru care aceasta asociatie nu a denuntat legea interzicerii marijuanei mai devreme, a fost faptul ca ea tocmai descoperise ca marijuana era de fapt canepa.

In septembrie 1937 canepa a devenit ilegala. Cea mai folositoare recolta din lume a fost identificata cu un drog, iar de atunci, planeta noastra sufera. Congresul american a interzis canepa pentru ca i s-a spus ca ea este cel mai mare drog cauzator de violenta. Anslinger, seful Comisiei de droguri, a promovat ideea ca marijuana ii face pe consumatori sa se comporte extrem de violent. In anii ’50, sub amenintarea comunista din SUA, acelasi Anslinger a afirmat exact contrariul: marijuana te va linisti atat de mult, incat soldatii americani nu vor mai lupta deloc. Care e adevarul?

Canepa, planta minune

Canepa are o fibra de calitate mult superioara celei produse din lemn. Mult mai putine chimicale sunt necesare pentru a fabrica hartia din canepa, decat hartia produsa din lemn. Unui copac ii ia zeci de ani de zile pentru a ajunge la maturitate, pe cand canepei ii este destul un singur sezon.

Iata cateva din intrebuintarile pe care canepa le-ar putea aduce omenirii:

1) Toate materialele din plastic ar trebui realizate din ulei de samanta de canepa. Materialele plastice din canepa sunt biodegradabile. De-a lungul vietii lor, ele se descompun si nu fac rau mediului inconjurator. In schimb, materialele plastice facute din petrol ruineaza natura; ele nu sunt biodegradabile si fac mare rau planetei. Materialele plastice facute din canepa nu vor distruge ape curgatoare asa cum au facut DuPont sau alte corporatii.

2) Din canepa se pot face medicamente. Sa nu uitam ca in trecut, Asociatia Medicala Americana sprijinea tratamentele pe baza de canabis, care sunt mult mai naturale si mai putin nocive pentru organismul uman, decat medicamentele care se bazeaza pe compusi petrochimici.

Canepa ajuta la largirea arterelor, astfel incat sangele sa poata circula mai bine. De asemenea, canepa contine THC, un agent activ, care ajuta in bolile de astm si glaucom.

3) Canepa poate ajuta la combaterea foametei in lume. O multime de produse alimentare pot fi realizate din canepa. Semintele de canepa contin proteine naturale in cantitati mari. De asemenea, ele contin doi acizi grasi esentiali care ajuta curatarea trupului de colesterol. Acesti acizi grasi nu pot fi gasiti in alta parte in natura.

4) Din canepa se pot face haine durabile. Hainele realizate din canepa sunt extrem de durabile de-a lungul timpului. Dar in anumite state din SUA ca de exemplu in Kentucky, s-a ajuns la masuri extreme, ca de exemplu, purtarea hainelor facute din canepa fiind considerata o infractiune. Va imaginati sa fiti arestat pe strada pentru ca purtati blugi din canepa?

Spuneti NU manipularii marilor companii!

Lumea e nebuna…dar asta nu inseamna ca voi trebuie sa va alaturati nebuniei. Adunati-va si imprastiati vestea. Spuneti oamenilor, inclusiv copiilor vostri, adevarul. Folositi produsele din canepa. Eliminati cuvantul „marijuana” si ganditi-va la povestea care a fost creata. Luptati impotriva propagandei care a fost realizata doar pentru a-i favoriza pe cei bogati. Canepa trebuie sa fie utilizata in viitor, caci avem nevoie de o energie curata pentru a ne salva planeta.

Spalarea creierelor de catre marii producatori din industria petrochimica, a tutunului si a bauturilor alcoolice continua. Reclamele de la TV spun ca „daca cumparati marijuana, contribuiti la asasinate si la razboaiele dintre bande”. Ultimele reclame de la TV spun chiar ca „daca cumparati marijuana, sprijiniti terorismul!” Incredibil! O planta atat de minunata, cum este canepa, a devenit intre timp una de factura „terorista”. Atat de departe a ajuns manipularea.

Dar nu uitati cateva cifre foarte elocvente: 1/2 de milion de decese anual in lume se produc din cauza fumatului! 1/2 de milion de decese anual in lume se produc din cauza alcoolului! Dar nimeni n-a murit pana acum din cauza canabisului! Industria petrochimica a distrus natura, si nu folosirea canepei. Care sunt adevaratii ucigasi? Nu cumva alcoolul, tigarile, petrolul, chimicalele?

Prejudecata ca marijuana ar crea o stare apropiata starii de betie este una falsa. E adevarat ca marijuana te face sa simti ca timpul se scurge mai incet, si astfel poti deveni mai sensibil. Dar astfel, poti aprecia mai mult artele si poti deveni mai aproape de natura, starea acestea fiind total opusa starii de betie. Deci, din contra, devii mai constient.

In concluzie, motivul pentru care cultivarea canepei este considerata a fi ilegala si daunatoare, este faptul ca…MILIARDARII PLANETEI DORESC SA RAMANA IN CONTINUARE MILIARDARI, in detrimentul beneficiilor evidente care s-ar putea obtine din canepa!

Traducere dupa http://www.world-mysteries.com/marijuana1.htm